Electra

„Nu există mituri expirate, la fel cum nu există basme expirate. Freud afirmă că poveștile sunt o formă de memorie colectivă. Este, credem, de datoria teatrului să ne aducă aminte, fiindcă teatrul nu este doar un mod de a privi spre reformă, ci și spre trecut. Este, poate, paradoxal să privim spre memorie prin intermediul unei arte atât de efemere și, se pare, astăzi, fragile.

Spectacolul „Electra” nu urmărește să arate că mitul este încă viu. Spectacolul urmărește să arate că noi nu putem fără mit, că el este o parte din fiecare dintre noi. Cu toții, cel puțin o dată în viață, ne aflăm la granița dintre lumină și întuneric, și este alegerea noastră dacă optăm pentru lumină sau întuneric. Ne place să credem despre noi că vom merge întotdeauna spre lumină fiindcă avem nevoie să credem că suntem oameni buni. Totuși, uneori ambele variante sunt la fel de etice, de corecte, de morale. Acest spectacol este despre un astfel de moment.

Se spune că cei mai cruzi dintre noi sunt copiii, fiindcă ei nu au învățat încă să fie empatici. Pentru ei moralitatea este un concept străin. Credem, însă, că fiecare dintre noi rămâne undeva un copil. Fiecare dintre noi are deci, în interiorul său, un mare sâmbure de cruzime. Rămâne la dispoziția sorții să-l scoată sau nu la iveală.” – Alexandru Teodorescu, regizor

Alexandra Dușa

Alexandru Teodorescu